Cubo, cubas, cúbui, cúbitum, pen. cor. cubâre. Cicer.To lye downe: to keepe ones bedde in sicknesse: to lie in childe bed: to litte at the table.Cubare in faciem. Iuuenal. To lie slatte on the face.Cubuit supinus. Iuuenal. He lay vpright.Cubare cum aliquo.Plaut. Cubare aliquo loco. Cic.Cubare in lecto.Plaut. Cubare in specu. Plin. Cubare in carcere.Plaut.To lie in pryson.Propter aliquem cubare.Cic.To sic by one.Osla molliter cubant.Ouid. Cubat puerpera.Plaut.Lieth in childebed. Cubare. Horat. Cic.To keepe his bed sicke. Primus cubitu surgat, postremus cubitum eat. Cato. Let him rise st and last to bed.
Cubus, huius cubi, m. g. A figure foure sare: a die.
Lewis and Short: Latin dictionary
cŭbo, ŭi, ìtúm, 1 (perf. subj. cubaris, Prop. 2 (3), 15, 17; perf. inf. cubasse, Quint. 8, 2, 20; cf. also Neue, Formenl. II. p. 478), v. n. [cf. ku/ptw], to lie down. I. Of persons. A. In gen., to be in a recumbent posture, to recline: in lecticā cubans. Cic. Verr. 2, 4, 23, 51: ut etiam legationes audiret cubans, Suet. Vesp. 24; id. Aug. 33; 43: cubans auspicatur qui in lecto quaerit augurium, Paul. ex Fest. p. 66, 5 Müll.: pisces cubantes = jacentes,
flat
, Col. 8, 17, 9.—Far more freq. and class., B. With particular access. meanings. 1.To lie asleep, to sleep: (vilicus) primus cubitu surgat: postremus cubitum eat ... uti suo quisque loco cubet, Cato, R. R. 5, 5; cf.: cubitum ire, Cic. Rosc. Am. 23, 64; id. Div. 2, 59, 122: cubitum abire, Plaut. Most. 2, 2, 55: cubitum discedere, Cic. Rep. 6, 10, 10: cubitum se eo conferre, Suet. Aug. 6: cum iste cubaret, in cubiculum introductus est, Cic. Verr. 2, 3, 23, 56: humi ac sub divo, Suet. Caes. 72: toro, id. Aug. 73; Ov. M. 11, 612 et saep.—b. Of sexual intercourse, to lie: cum aliquā (aliquo), Plaut. Am. prol. 112; 1, 1, 134; id. Mil. 1, 1, 65 al.; Ter. Ad. 5, 3, 65; Cat. 69, 8; 78, 4 al.—Absol., Plaut. Cist. 1, 1, 46; id. Am. prol. 132; 1, 1, 131 et saep.—2.To recline at table (cf. accumbo): quo eorum loco quisque cubuisset, Cic. de Or. 2, 86, 353: supra, Suet. Calig. 24: juxta, id. ib. 32; id. Tit. 1: ille cubans gaudet, etc., Hor. S. 2, 6, 110.—3.To lie sick, to be sick: est ei quidam servus qui in morbo cubat, Plaut. Cas. prol. 37: puerperio, id. Truc. 2, 5, 22: ex duritie alvi, Suet. Ner. 34: aeger, id. Aug. 72.—Absol., Lucr. 2, 36: haec cubat, ille valet, Ov. H. 20, 164: trans Tiberim longe cubat, Hor. S. 1, 9, 18; 2, 3, 289; id. Ep. 2, 2, 68.—II. Of inanim. objects. A. In gen.: quā cubat unda freti,
lies, extends itself
, Mart. 5, 1, 4.—B. In partic., of places, to be in a sloping direction, to slope: cubantia tecta,